M-am gandit azi sa scriu pe blog. La inceput am vrut sa scriu despre tot felul de lucruri deprimante. Apoi am renuntat. Pentru ca am facut deja asta ani la rind.In principal fortuit de meseria pe care o prestam.
Oamenii judeca situatii. O situatie se poate judeca in doua moduri. Rational si emotional. Dar din pacate, inteligenta nu are prea multe lucruri in comun cu capacitatea de a intelege oamenii.
Cu cat inteligenta ta e mai mare, daca nu ai aceasta capacitate, vei ajunge probabil sa ai propriul tau adevar, ti-l vei instala in creier pe un soclu frumos din marmura si-l vei inconjura cu un gard de fier forjat. Si pentru ca esti inteligent mi se pare normal ca iti vei gasi tot felul de justificari, proptele si axiome care sa-ti sustina adevarul.
Cu inteligenta vine si orgoliul si atunci vei incerca sa-ti aplici adevarul in stanga si in dreapta fara nici un fel de consideratie pentru adevarul altor oameni. Te va interesa doar adevarul tau propriu si vei avea putina intelegere asupra adevarului altor oameni.
In acest caz, daca ai o capacitate redusa de a intelege oamenii precum si o disponibilitate redusa pentru astfel de lucruri, probabil vei sfarsi prin a avea relatii numai cu oameni care iti cunosc adevarul. Relatiile inter-umane sunt motivate de interese. Acum vei hotara singur ce reprezinta pentru tine aceste “interese” pentru ca n-am chef sa intru in detalii.
Asa cum ne invata inteligenta poporului ca “cine se aseamana se aduna”, probabil si cercul tau de “interesati” va cuprinde oameni cel putin la fel de inteligenti ca si tine. Care au la randul lor adevaruri. Pentru ca nivelul vostru de inteligenta si cultura este aproximativ egal veti schimba multe pareri despre adevarurile voastre. Un anumit grad de politete si de subtilitate cu care stii ca trebuie sa tratezi aceste relatii, sa zicem, te va face deocamdata sa nu le indesi pe gat adevarurile tale. In fine…
Cert este ca vei gasi la un moment dat pe cineva al carui adevar se apropie de al tau. Aceasta apropriere poate sa fie naturala (am vazut foarte putine cazuri pana acum) sau fortata. Apropriere fortata? Cum adica. Nu se poate asa ceva. Doar am stabilit de la bun inceput ca toti oamenii din povestirea asta de tot cacatu’ sunt inteligenti, nu? Chiar super inteligenti si cultivati. Cum sa faca ei asa ceva? Da’ de ce n-ar face asa? Ii impiedica cineva? Hai sa fim seriosi. Oamenii au interese. Hmmm…. Exista atatea ganduri in capul oamenilor incat cred ca as fi tare nefericit daca le-as putea sti pe toate. Ma gandesc ca singurul refugiu l-as gasi in solitudine absoluta. Ce dracu’.... fii sincer cu tine insuti si admite ca asa e. Si acum repeta dupa mine: oamenii sunt meschini. Sex, bani, pozitie sociala … sunt atatea motive si n-avea grija ca mai pot gasi inca o duzina.
Ei bine … oamenii aia inteligenti ca asa tine vor descifra adevarul tau si il vor adapta pe al lor. Motivul? N-ai inteles nici acum? Ba da?!!? Bun. Hai mai departe.
In orice caz … daca respectivul este barbat si tu esti femeie, sau invers, daca toate celelalte conditii pe care le consideri absolut necesare sunt si ele indeplinite (se spala pe dinti, nu e gras(a), nu ii put picioarele, are toti dintii in gura, etc.) atunci e usor de prevazut ca te vei indragosti de respectivul. Hai sa consideram situatia ideala. Amandoi veti cunoaste o frumoasa poveste dragoste pentru ca vreau sa presupun ca respectivul/respectiva va incepe sa aiba oarecari sentimente pentru tine. Nu le discutam acum ca oricum n-au prea mare importanta si sint produsul unui fals. Cel putin la inceput povestea asta de dragoste va fi foarte frumoasa dar dupa o anumita perioada de timp unul dintre voi va iubi mai putin. Cauzele sunt diverse si nu vad rostul pentru a le discuta acum. Dar stii si tu ca am dreptate. Ma gandesc ca in functie de cum percepeti ca este timpul care va mai ramas la dispozitie ori va despartiti la initiativa unuia dintre voi ori ramaneti impreuna.
Atunci cand constientizezi ca ai putin timp la dispozitie vei ramane cu el/ea. De ce? De dragul copiilor pe care i-ai facut cu el/ea, din comoditate, din oboseala, din lipsa de timp … tu o sa le stii atunci mai bine decat le-as putea sti eu acum. Nu e greu de prevazut ca peste un timp, o sa te apuci de bautura, o sa-ti descarci frustrarile prin paturi straine sau o sa plangi pe intuneric.
Copii aia o sa-i creasca ai tai pentru ca, nu-i asa? …. maica-sa e o taranca proasta, taica-su e un dobitoc si in casa la ei pute, ‘r-ati ai dracu’ de nespalati. Copii aia o sa creasca si o sa descopere ca familia lor nu e chiar o familie fericita si o sa intrebe de ce plange mama si de ce se imbata tata sau invers. Si or sa creasca si mai mari si o sa-i dai la facultate … si dupa aia … chiar nu ma mai intereseaza pentru ca eu cred ca ai priceput ideea.
Aaa…sa nu uit.
Dupa aia ai sa mori. Stai linistit(a). N-ai sa mori ca asa vreau eu. O sa mori ca asa vrea Dumnezeu sau in cazul in care esti ateu/atee o sa mori din cauza unui concurs nefericit de imprejurari sau de batranete. Ca asa mor oamenii.
Ei bine … Asta a fost toata viata ta.
Iti e frica?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu