bastardul meu retardat

Stiu ca vine ziua Romaniei, da nu-mi pasa. Nici ea nu mi-a dat macar un telefon de ziua mea. In alta ordine de idei, v-ati sters vreodata la cur cu un bulgare de zapada?

Nu inteleg oamenii cu ciini. Adica imi plac ciinii. Le arunci chestii si le aduc inapoi, si te privesc cu dragostea aia lipsita de obligatii in ochi, de care o fiinta umana nu e capabila. Da' nu e de ajuns ca sa stai ca prostu' pe frig, dimineata sa astepti ciinele sa se cace. Imi plac ciinii. Da' a altora. E prea mare responsabilitate.

Daca vreau o responsabilitate mare, mai bine fut o persoana imbecila si imi trag un bastard retardat. Of, ce bine m-as distra eu cu bastardul meu retardat. Ne-am juca aruncind pietre de la unul la altu' si l-ash invata sa faca sculpturi duioase, sensibile din scoartă de copac. Cu dintii. Si i-as pune un scutec pe git, ca sa nu se murdareasca pe piept de bale.

Si ar creste mare, si s-ar indragosti. Si fiind bastard retardat, si putin psihopat, ar incerca sa o seduca pe aleasa inimii lui prin aranjamente facute din inimi de animale. Si ar fura-o in miez de noapte si ar aduce-o la mine, speriata si imbracata sumar. Si eu i-as spune:

-Sper ca ai intentii nobile cu bastardul meu retardat. E un suflet sensibil si daca simte ca e indus in eroare de cineva incepe sa crape teste.

Si in curind ash avea o droaie de nepoti parosi pe spate si cu miinile mai lungi decât picioarele,atirnind aiurea pe linga corp.Si abia atunci, ce fericiti am fi cu totii!